Expoziția de pictură Retrospektiv – Mircea Novac poate fi vizitată în sălile de la parterul Muzeului de Artă Craiova (Palatul Jean Mihail), Calea Unirii, nr. 15, până la finalul lunii ianuarie 2024, de miercuri până duminică, între orele 10:00 – 17:00. În prima zi de miercuri a fiecărei luni intrarea este gratuită.

Expoziția de pictură Retrospektiv (curator: Cătălin Davidescu) oferă o perspectivă de ansamblu asupra operei lui Mircea Novac, pornind de la lucrări reprezentative realizate în manieră neoexpresionistă în anii ’80, până la cele mai recente creații ale sale, propunându-și să urmărească evoluția unei cariere de peste 40 de ani de activitate artistică. Mircea Novac și-a început studiile la Liceul de Artă din Craiova, unde l-a avut profesor pe Mihail Trifan. În 1973 este admis la Institutul de Arte Plastice „Nicolae Grigorescu” din București, secția Artă Monumentală, la clasa prof. Simona Chintilă. A debutat în 1983, când a expus alături de Sorin Novac, Marcel Voinea, Gregorian Rusu și Alina Roșca la Muzeul de Artă Craiova.

În 1987 deschide prima expoziție personală la Galeria Arta, urmată de o a doua personală la Galeria Orizont, în 1989. După 1990 a expus în străinătate fiind unul dintre artiștii care și-a asumat existența într-un mediu deosebit de competitiv, unde a reușit să își creeze propriul statut artistic, fiind prezentat la târguri de artă din Belgia, Columbia, Venezuela și Olanda. În 2004 se reîntoarce în România și va avea expoziții personale la Muzeul de Artă Craiova, Muzeul Național Cotroceni, Veroniki Art Gallery, Institutul Cultural Român București, Virtuel-Visuell Art Association Dorsten, Germania, AnnArt Gallery București, Muzeul de Artă Iași. Pentru întreaga sa activitate, în 2022 Mircea Novac a primit Premiul pentru pictură al Uniunii Artiștilor Plastici din România.

Cătălin Davidescu, curatorul expoziției, apreciază : „Mircea Novac mizează în continuare pe un realism de inspirație onirică unde senzația fluidă de visare, impusă cu o mână regizorală fermă, creează raporturi complexe între obiecte sau personaje, cu zonele de picturalitate pură, întregul conținând o aură de mister sau de așteptare neîmplinită. Privită din această perspectivă pictura sa este bine sincronizată cu peisajul artistic contemporan al Noului Realism, împărtășit mai puțin de colegii săi de generație și mai mult de tinerii ultimului val. Ceea ce îl individualizează totuși de aceștia este modul în care se raportează la actul de creație.

Dacă generația tânără cultivă o „secularizare” a sentimentului în proiectele lor vizuale, încercând programatic o obiectivare față de motiv, Mircea Novac, dimpotrivă, caută acest tip de implicare care îi facilitează accesul la „trăire” sau, mai curând, la ambiguitate şi misterul ei. Trebuie avută în vedere aici șansa unui exercițiu pictural îndelungat și așezarea sa diferită față de actul creației care, conceput în afara timpului cotidian, continuă să fie pentru el o formă subiectivă, vitală, de a exista. Opțiunea de a nu abandona norma, de a rămâne în spațiul de siguranță din interiorul câmpului pictural, trebuie privită ca un gest de frondă dar și ca o amprentă a A.D.N.- ului său creativ.

De aceea considerăm că poziționarea sa în metisajul structural și multidisciplinar al artei contemporane de la noi este una de anduranță, ea aparținând, oricât ar părea de surprinzătoare afirmația, unei forme de protest, luând în considerare faptul că discursul său, în tot acest lung interval dominat de varii neoavangarde, a pledat pentru o artă elaborată pe criterii estetice de gândire și de sensibilitate plastică.”

Sursa: www.zilesinopti.ro