„Sper că oamenii vor înţelege că vorbesc despre ei”, a explicat pentru AFP regizorul, în cursă pentru un al doilea Palme d’Or la 15 ani de la „4 luni, 3 săptămâni, 2 zile/ 4 mois, 3 semaines, 2 jours”, despre problema avorturilor clandestine.

Titlul său, „RMN”, face referinţă la acronimul românesc pentru imagistică prin rezonanţă magnetică. Mungiu cercetează dedesubturile xenofobiei, un rău care ar fi metastazat până în acest sat încă împietrit în tradiţii, la marginea Europei.

„Sper ca (spectatorii) să nu scape uşor de responsabilităţile lor, că nu vor spune că asta a avut loc într-un spaţiu îndepărtat, sălbatic. Mă tem că nu este cazul”, a continuat cel care a revenit pe Croazetă la şase ani după ce a fost onorat cu premiul pentru regie cu „Bacalaureat”, despre corupţia endemică.

Acţiunea se derulează la câteva zile după Crăciun, într-un sat din Transilvania, microcosmos unde comunităţile au trăit una lângă alta de secole: se vorbeşte română, maghiară sau germană, mărturie a unei istorii lungi şi zbuciumate.

Romii au dispărut de acolo, alungaţi de locuitori şi de prejudecăţi. Dar din nou „blestemaţii pământului” şi-au făcut apariţia, trei din Sri-Lanka, veniţi să lucreze la brutăria din colţ, românii fiind toţi plecaţi să lucreze în Vest.

Pe fondul precarităţii, a prejudecăţilor şi tradiţiilor, conflictele între comunităţi vor renaşte, ameninţând să distrugă pacea din această mică comunitate.

„Prin intermediul micilor evenimente, în mici sate, încerc să vorbesc de natura umană şi de starea lumii de astăzi, şi despre acest sentiment pe care noi îl avem că lucrurile nu merg în direcţia bună”, explică regizorul, care a confirmat că „nu poate fi optimist în privinţa” viitorului.

„Natura umană nu se schimbă aşa… Sunt suficiente 24 de ore pentru a identifica duşmanul (…) şi a elibera instincte animale care sunt în noi. Oameni care sunt vecini sunt capabili să violeze, să tortureze şi să ucidă”, a continuat el.

Momentul de vitejie al filmului este o filmare de un sfert de oră în sala comunală, o întâlnire publică în care urmează să fie decisă soarta muncitorilor din Sri Lanka. Aproximativ douăzeci de oameni vor lua cuvântul, cu ieşiri pline de ură şi prejudecăţi, în timp ce adversarii lor, care încearcă să propovăduiască toleranţa, nu pot fi auziţi şi uneori încurcaţi în contradicţiile lor.

Pelicula aminteşte de manieră frapantă de un alt film remarcabil, „Bad Luck and Looning Porn” care i-a adus în 2020 Ursul de Aur la Berlin lui Radu Jude şi care analizează chestiunea xenofobiei şi a dificultăţii de a depăşi prejudecăţile.

„Corectitudinea politică nu schimbă convingerile oamenilor, ci doar îi împiedică să le exprime”, subliniază Cristian Mungiu. „În discursurile (populiste, n.r) nu este nimic raţional. Este un amestec de fapte puţine cu multă propagandă”. „Nu este nevoie de argumente pentru a crede. Crezi ceea ce crezi şi este foarte greu să schimbi asta. Cinematograful poate găsi ceva în asta? Nu am soluţia şi nu eu trebuie să o găsesc”.

sursa: news.ro

foto: news.ro