Bucureștiul riscă o criză majoră a gunoiului. Din trei depozite, două s-au închis, iar al treilea este aproape suprasaturat

Bucureștiul trimite zilnic pe muntele de deșeuri de la Vidra 2500 de tone de gunoi menajer. Ilfovul, în jur de o mie. Gunoi amestecat, nereciclat. De când s-au închis Glina și Chiajna, Vidra este singurul loc unde Capitala și județul Ilfov își mai pot duce gunoaiele. Problema este că acest ultim bastion al gunoaielor are peste 20 de ani, este aproape suprasaturat și se poate închide oricând.

Dan Ceaușescu, directorul unei societăți de salubrizare: În acest moment, Bucureștiul stă pe o bombă cu ceas. Dacă se întâmplă ceva, și din diverse motive, fie tehnice, fie de altă natură, această instalație se închide, Bucureștiul intră automat într-o criză majoră. Nu are altă variantă.
Reporter: Unde s-ar putea depozita gunoiul Bucureștiului dacă Vidra se închide?
Dan Ceaușescu: Cum pe teritoriul Bucureștiului și în Ilfov nu există niciun fel de capacitate, instalație autorizată, capabilă să preia asemenea cantități, unica variantă rămân județele înconjurătoare.

Ilie Ciuclea, administrator la o societate de salubrizare: Deșeurile dintr-o unitate administrativă, respectiv județ, trebuie să fie depozitate în sistemele proprii ale aceluiași județ. Cele mai apropiate depozite sunt în județul Călărași, în județul Dâmbovița, în județul Prahova. Dar și acestea lucrează astăzi, în momentul de față, la capacitățile aproape pline de colectare zilnică.
Reporter: Unde se depun deșeurile?
Ilie Ciuclea: E o întrebare foarte simplă, nu are nimeni niciun răspuns și lucrul ăsta este inadmisibil!

Primăria Capitalei știe situația, dar nu a anunțat niciun plan concret

Ca să iasă din impas, Capitala ar avea nevoie de minimum două mari instalații de tratare, depozitare, sortare și reciclare. Primăria Capitalei știe situația, a discutat cu operatorii de salubrizare și cu specialiștii ministerului mediului, dar… n-a anunțat niciun plan concret.

Dan Ceaușescu, directorul unei societăți de salubrizare: Durează minim doi – trei ani. Numai partea de autorizare, odată ce ai stabilit locația, durează cel puțin un an de zile. Asta-i situația. Noi ne aflăm acum în București pe o bombă cu ceas.

Ilie Ciuclea, administrator la o societate de salubrizare: Trebuiesc cel puțin 15 – 20 de hectare pentru crearea unui complex de tratare a deșeurilor.

Practic, este aproape imposibil ca Bucureștiul să poată evita o criză a gunoaielor în viitorul apropiat. Așa că trebuie să fie pregătit să depoziteze, cumva, undeva, cele 2.500 de tone de gunoi amestecat pe care îl produce zilnic.

Tanczos Barna, Ministrul Mediului: Soluția-minune nu există, pentru că Bucureștiul are foarte mult de recuperat. Gestionarea acestei probleme este de competența primăriei generale. Primăria generală are însă posibilitatea să caute soluții în proximitatea Bucureștiului pentru depozitare. Nu vor reuși niciodată fără Ilfov. Deci va trebui să găsească o soluție. Sau soluția ideală pe termen mediu și lung este în colaborare cu Ilfovul. Cea mai mare greșeală este ca această problemă să fie politizată.

Din cele 75 de mii de tone de deșeuri menajere pe care le produce lunar, Bucureștiul reciclează… . 10%. Restul ajunge la groapa de gunoi.