Enzime capabile să distrugă plasticul, descoperite din întâmplare

Cercetătorii americani şi britanici au creat din întâmplare enzime capabile să distrugă plasticul. Vorbim despre descoperiri ce ar putea contribui la rezolvarea problemei mondiale care este asociată acestui tip de poluare, informează Agerpres. În pofida eforturilor făcute în ceea ce priveşte reciclarea, cele mai multe dintre produsele plastice pot să reziste în natură timp de sute de ani. Oamenii de ştiinţă caută de multă vreme o metodă mai bună de eliminare a plasticului din mediul înconjurător.

Cercetătorii de la universitatea britanică din Portsmouth şi cei de la Laboratorul naţional pentru energii regenerabile din cadrul Ministerului Energiei din Statele Unite şi-au concentrat eforturile asupra unei bacterii descoperite în Japonia în urmă cu câţiva ani: Ideonella sakaiensis. Aceste bacterii se hrănesc doar cu un tip de plastic, politereftalat de etilen (PET), care intră în compoziţia unui număr foarte mare de sticle din plastic.

Cercetătorii japonezi cred că această bacterie a evoluat destul de recent într-un centru de reciclare, întrucât masele plastice au fost inventate abia în anii 1940. Obiectivul echipei americano-britanice era acela de a înţelege funcţionarea unei enzime, denumită PETază, descoperindu-i structura. Însă ei au ajuns puţin mai departe, creând dintr-un accident fericit, o enzimă care este încă şi mai eficientă pentru dezagregarea plasticelor PET, se arată în concluziile studiului publicat în Proceedings of the National Academy of Sciences (PNAS) din Statele Unite.

Cercetătorii de la Universitatea South Florida şi de la Universitatea Campinas din Brazilia au realizat şi ei la o serie de experimente, care au condus la o mutaţie, la fel de întâmplătoare, a unei enzime care este mult mai eficientă decât PETaza naturală. Oamenii de ştiinţă încearcă de acum înainte să îmbunătăţească performanţele acesteia în speranţa că vor putea să o folosească într-o bună zi într-un proces industrial de dezagregare a maselor plastice. Articolul complet îl puteţi citi pe www.agerpres.ro.

(Foro: tion.ro)